„Cartea șoaptelor” începe într-un registru pitoresc, pe o străduță armeneasca din Focsaniul anilor ’50 ai secolului trecut, printre aburii cafelei proaspat prajite si miresmele din camara bunicii Armenuhi, printre bucoavnele si fotografiile bunicului Garabet. „Bătrînii armeni ai copilăriei” lui Varujan Vosganian nu au de istorisit întîmplări delectabile, ci fapte de-a dreptul neliniştitoare. Povestind, bătrânii armeni încearcă să se despovăreze de o traumă – a lor și a predecesorilor. Istoria genocidului din 1915 împotriva armenilor, istoria convoaielor interminabile de surghiuniți în Cercurile Morții, în deșertul Deir-ez-Zor, istoria armenilor care au luat drumul exilului își află în paginile de față o ilustrare cu adevărat răvășitoare.